Dr. Sex

 La şase băieţi din zece, impulsul iniţial este înainte de dorinţa, curiozitatea sau intenţia de a-i impresiona pe colegi. De asemenea, dorinţa de a-si dovedi sieşi şi celorlalţi propria virilitate. Partenera este deseori de aceeasi vârsta. (Dragostea şi sexualitatea adolescenţilor – pentru băieţi, 2001)  Ea cuprinde multiple procese de creştere,dezvoltare şi maturizare. Se desăvârşeşte creşterea organismului în totalitatea sa. Organele genitale capata forma şi dimensiunile unui adult. Spermatogeneza se afla in plin proces de desfǎşurare. Sperma conţine spermatozoizi, iar adolescentul e capabil de a procrea. Impulsul sexual este evident. Dorinţa sexuala este iminenta. Erecţia spontana este determinata de orice discuţie despre sex. Poluţiile nocturne apar rar şi sunt consecinţa unor vise erotice. Ele nu depind de voinţa adolescentului.

Spre sfârşitul adolescenţei, tânarul îşi definitivează o anumita stima pentru corpul sau. Prima dragoste ramâne profund tipărita în amintirea lui. Contactele fizice şi emoţionale cu o fata se bazeaza pe respect şi responsabilitatea sentimentala. El îşi are formata o opinie clara şi o conduita proprie de viaţa. La începutul adolescenţei, dorinţa sexuala apare la băiat ca o necesitate fara a fi vorba de dragoste cu trecerea timpului, dorinţa sexuala are ca temei dragostea, acea legatura sufleteasca invizibila, care dezvolta imaginaţia, pasiunea şi dorinţa de a se realiza în viaţa. În aceste condiţii, dragostea este latura psihica a impulsului sexual, care are rol constructiv pentru personalitatea băiatului. Dezvoltarea capacitaţii de a iubi, trairea intensa a impresiilor sexuale au loc fara ca ele sa se constituie într-un eveniment legat de ideea reproducerii. În cazul unei decepţii, când fata îl pǎrǎseşte din cauza unor motive ce îi aparţin, băiatul trece mai uşor peste acest eveniment daca nu îi este afectata imaginea de sine\ sexuala.

Prima şi cea mai dificila „cucerire” a adolescentului, din prisma primei experienţe sexuale, este accesul la „propriul sau corp sexual”, acceptarea identităţii sale sexuale, nou conştientizate. El pune bazele dezvoltarii disponibilităţilor sale erotice, a dorinţei sexuale şi a unui comportament psihosexual, mereu perfectibil, receptiv, deschis şi finalizator.Trezirea „fiinţei sexuale” îl poate perturba emoţional şi chiar psihosomatic (neurovegetativ). În unele cazuri, un adolescent cu o mare fragilitate psihica, mai labil şi mai puţin informat, sau crescut într-o atmosfera puritana şi restrictiva, poate manifesta frica sau chiar repulsie faţa de acest „nou corp” care îi semnalizează ca exista şi altfel decât pâna acum. El începe sa sesizeze tendinţe, impulsuri, uneori imperioase, dorinţe, nevoi mai puţin familiare şi oarecum inedite, un amestec de atracţie, de surpriza şi de reprimare, pendulând între tentaţia autonomiei şi autoconstrângere. Prada bulversărilor sale emoţionale ce însoţesc mica sa criza de autocunoaştere a identităţii sexuale, adolescentul, de cele mai multe ori, reuşeşte sa se obişnuiască de la sine cu „noua sa piele” şi cu noile tendinte ce îl proiectează într-o existenta mult mai larga.Pe fundalul acesteia, el învaţă sa-şi reveleze Eul sau în curs de maturizare; Eul sau în care nevoia de Altul pare sa fie o masura şi o cale a Confirmării de sine. 

Psihosexolog Jeni Chiriac

This entry was posted on Friday, February 23rd, 2007 at 10:18 pm and is filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.